SRH
GRUPURI
DE LUCRU
NUCLEE SRH
GHIDURI ŞI
RECOMANDĂRI
CAMPANII PROIECTE EVENIMENTE PACIENŢI E-LEARNING PUBLICAŢII NOUTĂŢI PRESĂ
Specialisti: Romania se confrunta cu o situatie critica in ceea ce priveste terapia durerii, in special a celei cronice | Presedintele ARPIM: In Romania exista un decalaj in ceea ce priveste accesul la tratamente inovatoare | Specialist: „Romania are o adevarata problema cu HPV-ul” | Ministerul Sanatatii dubleaza bugetul Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei | Proteinele din laptele matern protejeaza bebelusul de alergiile alimentare | Cum stau romanii cu privire la consumul de antibiotice | 6.817 candidati sustin astazi concursul de admitere in rezidentiat | Peste 30.000 de persoane cu diabet sunt inregistrate in judetul Timis | Campania Nationala Controleaza-ti Diabetul ajunge in acest an la Timisoara | Diabetul la femei si problemele copiilor si tinerilor cu diabet de tip 1 din Romania, in prim-plan de Ziua Mondiala a Diabetului |
Vezi continutul multimedia
Locaţie: Home / Articole / ...

PROIECTE ROMÂNEŞTI DE CERCETARE A FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Autori: Prof. Dr. Maria Dorobanţu
Dr. Oana-Florentina Tăutu

 


Boala cardiovasculară reprezintă principala cauză de deces în Europa, determinând mai multe decese decât toate formele de cancer la un loc, mortalitatea fiind crescută în rândul femeilor şi al pacienţilor cu statut socio-economic redus.


în România, boala cardiovasculară determină peste 62% din totalul deceselor, cu o pondere de 26,6% din numărul total de DALY (disability - adjusted life years) şi respectiv de 33% din numărul total de DALY datoraţi bolilor netransmisibile1, unde DALY reprezintă unitatea de măsură a încărcăturii unei boli, fiind egală cu numărul de ani din viaţă pierduţi secundar decesului prematur determinat de acea boală2,3,4.


Boala cardiovasculară este o condiţie multifactorială, factorii de risc ai acesteia putând fi clasificaţi în 3 categorii:


1.  Determinanţi generali:


·  Nemodificabili: vârsta, sexul şi predispoziţia genetică


·  Modificabili: venit, educaţie, condiţiile de viaţă, condiţiile de muncă


2.  Determinanţi ai stilului de viaţă: fumat, dietă nesănătoasă, abuz de alcool, sedentarism


3.  Determinanţi biologici: HTA, hiperglicemie, hipercolesterolemie, obezitate


în iunie 2007 a fost elaborată şi semnată la Bruxelles de către Comisia Europeană, OMS, European Heart Network (EHN) şi Societatea Europeană de Cardiologie, Carta Europeană a Sănătăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter – EHHC) având drept scop reducerea substanţială a impactului bolilor cardiovasculare în Uniunea Europeană şi în partea europeană a OMS.


Prin aderarea la această Cartă în septembrie 2007, România s-a angajat să promoveze la nivel naţional programe de prevenţie cardiovasculară, una din prevederile Cartei subliniind că este esenţial ca toţi factorii de risc cardiovasculari să fie trataţi atât la nivel individual cât şi social.


însă nici un program de prevenţie nu poate fi corect planificat şi implementat fără o bună cunoaştere în prealabil a magnitudinii impactului factorilor de risc cardiovasculari la nivel populaţional.


Până în anul 2005 datele cu privire la prevalenţa factorilor de risc cardiovascular în România erau disparate şi proveneau din studii epidemiologice efectuate pe populaţii selecţionate, neputând fi astfel reprezentative pentru populaţia întregii ţări.


Studiile având drept obiectiv principal evaluarea prevalenţei hipertensiunii arteriale (HTA) efectuate până în 2004 au fost realizate pe eşantioane selecţionate, arătând prevalenţe variate în funcţie de populaţia studiată: 45,2% din cei 839 de salariaţi ai unei întreprinderi din Municipiul Craiova, 76,3% din populaţie de 579 indivizi cu vârste peste 60 ani provenind din mediu rural al județului Dolj (date obţinute prin amabilitatea Prof. Dr. Dan Dominic Ionescu), 31,4% din 365 de subiecţi cu vârsta de peste 35 de ani din Municipiul Bucureşti (studiu efectuat de Prof. Dr. Carmen Ghinghină şi colaboratorii săi în 2004)5, şi respectiv 27,3% din 417 subiecţi adulţi cu sindrom metabolic din judeţul Bihor (studiu efectuat de Conf. Dr. Katalin Babeş în anul 2003)6.


Studiul Urziceni (studiu efectuat de Prof. Dr. Eduard Apetrei şi colaboratorii săi în perioada 2001-2005) este cel mai amplu studiu populaţional prospectiv din acea perioadă ce şi-a propus în principal determinarea prevalenţei factorilor de risc cadiovasculari modificabili: hipertensiunea arterială, dislipidemie, diabet zaharat, obezitate şi fumat) la populaţia cu vârste de peste 16 ani din Municipiului Urziceni, Judeţul Ialomiţa7. Rezultatele au arătat o prevalenţă a HTA de 41%, a fumatului de 21,8%, a sindromului metabolic de 11,2%, a obezităţii evaluate după indicele de masă corporală (IMC) de 24%, a diabetului zaharat de 5%, a hipercolesterolemiei de 24% şi respectiv a hipertrigliceridemiei de 23%. De reţinut este şi faptul că 47,3% dintre participanţii la acest studiu prezentau cel puţin 3 factori de risc cardiovascular, agregarea factorilor de risc cardiovascular fiind mai frecventă la populaţia cu nivel redus de educaţie.8  însă reprezentativitatea rezultatelor sale pentru întreaga populaţie a României este pusă la îndoială prin faptul că populaţia studiată provine dintr-o singură localitate a ţării, chiar dacă acesta provine dintr-un judeţ cu o structură populaţională ce este asemănătoare cu a majorităţii judeţelor din ţară şi cu un număr relativ constant de locuitori de-a lungul ultimelor decenii.


în anul 2005 la iniţiativa Grupului de Lucru de Hipertensiune Arterială al Societăţii Române de Cardiologie şi sub coordonarea Prof. Dr. Maria Dorobanţu s-a desfăşurat primul studiu epidemiologic realizat pe un eşantion de 2017 subiecţi cu vârste  ≥ 18 ani, reprezentativ pentru întreaga populaţie adultă a ţării, studiul SEPHAR - Studiu dE Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale şi evaluare a riscului cardiovascular în România,   studiu ce a evaluat concomitent prevalenţa hipertensiunii arteriale şi a celorlalţi factori de risc cardiovascular (fumat, dislipidemie, diabet zaharat, rezistenţă la insulină, obezitate, antecedente heredo-colaterale de boală cardiovasculară şi nivel plasmatic al proteinei C reactive), alături de evaluarea modului în care este perceput riscul cardiovascular la noi în ţară (gradul de cunoaştere a principalilor factori de risc şi măsurile corecte de combatere a lor)9.


Pentru a avea semnificaţie statistică, în raport cu întreaga populaţie adultă a României, dimensiunea minimă a eşantionului a fost de 2000 cazuri finalizate.  în selectarea subiecţilor s-a plecat de la principiul ca fiecare persoană adultă să aibe şanse egale de a fi selectat, indiferent de dimensiunile locului de reşedinţă. Tehnica folosită în alcătuirea lotului de studiu a fost cea a eşantionării stratificate, criteriile de stratificare fiind reprezentate de9:


·  cele 8 regiuni în care a fost divizată suprafaţa României (recomandate de Comisia Naţională de Statistică): Regiunea de Sud – Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa; Regiunea de Sud -Vest – Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi; Regiunea de Vest – Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin; Regiunea Centrală – Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Alba, Sibiu; Regiunea de Nord – Vest – Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Sălaj; Regiunea de Nord – Est – Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Botoşani; Regiunea de Sud – Est – Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa; Regiunea Bucureşti – Bucureşti şi Ilfov.


·  cele 5 tipuri de localităţi în funcţie de numărul de locuitori: Bucureşti – capitala ţării; oraşe cu peste 200 000 locuitori; oraşe cu 50 000 – 200 000 locuitori; oraşe mici, cu mai puţin de 50 000 locuitori şi comune şi sate; numărul de localităţi de o anume mărime a fost ales direct proporţional cu populaţia din regiunea respectivă; aceste localităţi au reprezentat straturile în care s-a desfăşurat în mod concret studiul, localităţi ce au fost alese prin randomizare, pe baza unui program computerizat.


·  structura pe sexe a populaţiei adulte din fiecare strat conform recensământului populaţiei efectuat în 2002; numărul de femei şi bărbaţi din fiecare strat a respectat din nou regula proporţionalităţii.


Selectarea propriu-zisă a subiecţilor s-a realizat utilizând listele Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Populaţiei folosind un pas statistic (PAS) calculat după formula PAS = N/n, unde N reprezintă numărul total de persoane din localitatea respectivă, iar n corespunde numărului de persoane care trebuia intervievat; prima persoană selectată s-a determinat, pentru fiecare localitate în parte, după formula: PUNCT DE PORNIRE = PAS/29.


Prevalenţa HTA în studiul SEPHAR a fost de 40,1%. Raportând la un număr aproximativ de 22 de milioane de locuitori, în România există aproximativ 8,8 milioane de hipertensivi. Prevalenţa HTA nou diagnosticate la noi în ţară la acea dată era semnificativ mai mare decât cea a HTA cunoscută [22,9% vs. 17,2%, p < 0,01], explicaţii posibile fiind lipsa de control activ a valorilor tensionale secundar lipsei de conştientizare a riscul determinat de creşterea valorilor TA [40,3% din subiecţii intervievaţi] şi de controale periodice la medicul de familie pe de o parte şi procesului de îmbătrânire al populaţiei pe de alta10.


Datele acestui studiu au evidenţiat câteva diferenţe ale prevalenţei HTA în diferite regiuni ale Romaniei faţă de cea consemnată în lotul general10:


·  în regiunea Bucureşti şi în regiunea Sud-Est, prevalenţa HTA a fost mai mică [32,9% şi respectiv 32,4%], în regiunea Sud-Est HTA cunoscută fiind mai puţin frecventă;


·  în regiunea Sud-Vest prevalenţa HTA nou-diagnosticată a fost semnificativ mai mare decât cea consemnată în lotul global [30% vs. 29%]


·  în regiunea Nord-Vest prevalenţa HTA cunoscută a fost semnificativ mai mare decât cea consemnată în lotul general,


Controlul HTA evidenţiat în studiul SEPHAR a fost unul scăzut – 7%, mai puţin de jumătate din totalul hipertensivilor (39%) fiind trataţi, deşi atunci când a fost aplicat, tratamentul antihipertensiv a fost unul corect aplicat (clasele de medicamente antihipertensive folosite fiind cele dovedite a avea efect cardioprotector, aplicarea biterapiei fiind utilizată în majoritatea cazurilor), majoritatea hipertensivilor controlaţi fiind de sex feminin, probabil datorită unei adresabilităţi şi a unei complianţe terapeutice crescute caracteristice acestui sex. Cele mai mari rate de control HTA au fost consemnate în regiunile Nord-Vest şi Centru, la polul opus situându-se regiunea Sud10,11.


în timp ce hipertensivii nou-diagnosticaţi cu ocazia acestui studiu au prezentat în majoritatea cazurilor o HTA uşoară, în rândul hipertensivilor cunoscuţi, ponderea HTA uşoare a scăzut în favoarea celor cu HTA moderată şi severă, fapt ce denotă o conştientizare redusă a riscului reprezentat de HTA la valori uşor crescute10,11.


Prevalenţele celorlalţi factori de risc cardiovasculari studiaţi a fost deasemenea ridicată în lotul general: obezitate după IMC 24%, obezitate viscerală 37%, fumat 29%, diabet zaharat 5%, hiperglicemie à jeun 14%, hipercolesterolemie 24%, hipertrigliceridemie 23%, dislipidemie mixtă 46%. Mai mult, aceste valori au fost semnificativ mai mari în rândul pacienţilor hipertensivi, cu excepţia fumatului, în rândul hipertensivilor proporţia subiecţilor fumători fiind mai mică decât în lotul general, în schimb evidenţiindu-se o proporţie semnificativ mai mare de foşti fumători, ca rezultat posibil al aplicării recomandărilor de schimbare a stilului de viaţă10.


Astfel, valoarea medie a riscului pe 10 ani de evenimente CV fatale, estimat conform sistemului SCORE, în populaţia adultă a României este de 3,5%, populaţia de sex masculin având un risc semnificativ mai mare comparativ cu cea de sex feminin. Aproximativ 1 din 5 subiecţi intervievaţi în studiul SEPHAR  are însă un risc înalt ≥ 5%. Scoruri de risc foarte înalt ≥ 15% au fost consemnate doar la subiecţi de sex masculin (reprezentând 4% din totalul celor intervievaţi)10,12.


Rezultatele studiului SEPHAR confirmă România ca ţară cu risc cardiovascular total înalt.


Pe lângă reprezentativitatea eşantionului, ce permite extrapolarea rezultatelor studiului la nivelul întregii ţări, datorită design-ului său, ce este similar cu cel al studiului NATPOL-PLUS realizat în aceeaşi perioadă în Polonia, datele obţinute în cele două ţări au putut fi comparate, contribuind astfel la o mai bună cunoaştere a prevalenţei factorilor de risc CV în zona de est a Europei, zonă în care curba mortalităţii prin boli cardiovasculare a atins rate foarte înalte comparativ cu zona nordică şi de vest a Europei unde mortalitatea cardiovasculară înregistrează o continuă scădere13. Comparativ cu rezultatele studiului NATPOL-PLUS, studiul SEPHAR a evidenţiat o prevalenţă semnificativ mai mare a HTA în România faţă de cea din Polonia, nivelul de conştientizare de către populaţia noastră a riscului reprezentat de valorile crescute ale TA este semnificativ mai scăzut comparativ cu cel al populaţiei poloneze, în schimb valorile ratei de control terapeutic al HTA în cele două ţări fiind similare.


Ulterior studiului SEPHAR, încă trei alte studii epidemiologice majore au fost desfăşurate în România vizând factorii de risc cardiovasculari şi anume studiul CARDIO-ZONE, studiul ROMES şi studiul ATP România.


Studiul CARDIO-ZONE14, sub coordonarea Prof. Dr. Mircea Cinteză, a fost conceput ca un studiul naţional transversal cu scopul de a determina prevalenţa bolilor cardiovasculare şi a factorilor săi de risc precum şi gradul de control ai acestora, în populaţia de pacienţi adulţi a medicilor de familie din 8 regiuni ale ţării: Bucureşti, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania, Moldova şi Dobrogea. Subiecţii ce au consimţit participarea la studiu au fost intervievaţi de către medciul de familie, pe baza unui chestionar cuprinzând date despre sex, vârstă, mediul de provenienţă, nivel de educaţie, statutul de fumător, antecedente personale patologice (DZ, HTA, angină pectorală, infarct miocardic, revascularizare coronariană, AVC, boală arterială periferică) şi despre tratamentul medical actual (antihipertensive, hipocolesterolemiante, antidiabetice, antiagregante plachetare). Dintr-un total de 17330 de chestionare completate au fost selectate aleator un număr de 3124 pentru a crea astfel un eşantion reprezentativ ca vârstă, repartiţie pe sexe şi mediu de provenienţă al celor 8 regiuni. Rezultatele acestui studiu au arătat următoarele prevalenţe ale factorilor de risc CV în cadrul populaţiei studiate: 39,1% HTA, 21,7% fumat, 11,8% DZ, 18,6% hiperglicemie à jeun, 31,4% hipercolesterolemie, 26,3% obezitate (prin IMC). Prevalenţele istoricului diferitelor BCV în antecedentele populaţiei studiate au fost de:14,2% angină pectorală stabilă, 2,4% infarct miocardic, 0,6% revascularizare coronariană (PCI sau CABG), 3,6% arteriopatie periferică, 3,3% AVC, 14% sub tratament antiagregant plachetar14.


Rezultatele studiului CARDIO-ZONE au arătat gradul scăzut de control al FR cardiovasculari, subliniind încă odată necesitatea diagnosticării şi iniţierii precoce a tratamentului la pacienţii aflaţi la risc înalt14.


Programul ATP (Angina Treatment Pattern)15 a fost primul mare studiu epidemiologic multicentric desfăşurat în perioada 2001-2004 ce a vizat caracterizarea unei populaţii neselectate de pacienţi cu agină pectorală ca formă de manifestare a cardiopatiei ischemice aflaţi pe listele medicilor de familie, ce a înrolat pacienţi din China, Cehia, Ungaria, Grecia, Portugalia, Slovacia, Polonia şi România, cu protocol unitar pentru toate ţările participante.


în cadrul programului ATP, România a înrolat pacienţi cu toate formele clinice de cardiopatie ischemică (spre deosebire de celelalte ţări participante ce au înrolat numai pacienţi cu angină) din 105 centre coordonate de 105 medici de familie, câte 15 medici selectaţi aleator printr-un algoritm generat de computer pe baza listelor furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din cele 7 regiuni ale ţării: Bucureşti, Transilvania, Nord-Vestul Transilvaniei, Muntenia, Oltenia, Moldova şi Dobrogea. De asemenea în alegerea investigatorilor s-a ţinut cont de raportul mediu urban: mediu rural de 60%: 40%. Pacienţii au fost înrolaţi succesiv în ordinea prezentării active la consultaţie15.


Prevalenţa factorilor de risc evidenţiată de studiul ATP România a fost de: 81% HTA, 65% dislipidemie, 35% obezitate (prin IMC), 21% DZ, 9% fumat, 67% sedentarism, 45% antecedente heredocolaterale de cardiopatie ischemică, populaţia din ATP România prezentând o prevalenţă semnificativ mai mare a FR cardiovasculari faţă de studiul ATP internaţional unde prevalenţele înregistrate au fost de: 71% HTA, 58% dislipidemie, 24,5% obezitate, 17% fumat, 24% DZ, AHC 47%. De asemenea se remarcă controlul deficitar al acestor facotori de risc, doar 22% dintre hipertensivi fiind controlaţi terapeutic şi doar 48% dintre dislipidemici primeau medicaţie specifică15.


Studiul ROMES – Studiul Multicentric Român pentru Sindromul Metabolic sub coordonarea Dr. Costel Matei şi a colaboratorilor săi, a avut drept scop principal determinarea prevalenţei sindromului metabolic, definit atât prin criteriile NCEP ATP III cât şi prin criteriile IDF, într-o populaţie selectată de 1176 de pacienţi din 19 secţii de cardiologie ale spitalelor din Bucureşti, Covasna, Focşani, Târgovişte, Galaţi, Bacău, Slobozia, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Ploieşti, Piteşti, Suceava şi Sf. Gheorghe, iar ca obiective secundare studierea asocierii dintre sindromul metabolic şi o anumită patologie cardiovasculară, precum şi de a compara prevalenţa sindromului metabolic conform celor două definiţii. Rezultatele studiului au arătat o prevalenţă similară a sindromului metabolic, de 40,6% definit prin NCEP-ATPIII şi de 44,2% definit prin IDF, prevalenţa prin ambele criterii fiind mai mare la sexul feminin, sindromul metabolic fiind validat ca factor de risc doar pentru angina stabilă16.


Deşi studiul CARDIO-ZONE a fost conceput în ideea unui studiu pe un eşantion reprezentativ, includerea subiecţilor de către medicul de familie duce la apariţia unui bias de selecţie, datorat faptului că deşi medicul de familie are pe lista sa atât subiecţi sănătoşi cât şi subiecţi bolnavi, de obicei ponderea acestora din urmă este net superioară în rândul celor ce solicită consulturi la cabinetul medicului de familie; un alt factor generator al unei erori de selecţie ce poate apărea în acest caz provine din faptul că populaţia arondată medicilor de familie reprezintă în majoritatea o populaţie ce beneficiază de asigurări de sănătate, populaţie care prin accesul său mai facil la serviciile medicale, secundar unui statut socio-economic şi educaţional mai bun, poate avea o prevalenţă mai mică a FR cardiovasculari, faţă de populaţia celor fără asigurare medicală, populaţie ce are de obicei un nivel socio-economic şi educaţional mai redus. în lumina acestor posibili factori de eroare, reprezentativitatea eşantionului acestui studiu este pusă sub semnul întrebării.


Atât studiul ATP România cât şi studiul ROMES, fiind desfăşurate pe populaţii selecţionate (pacienţi cu boala cardiacă ischemică respectiv pacienţi ai unor secţii de cardiologie) nu permit extrapolarea rezultatelor la întreaga populaţie a României.


Desigur, nu trebuie minimalizată importanţa acestor studii la conturarea impactului factorilor de risc cardiovascular la nivel naţional, mai ales că ele au fost realizate tocmai din lipsa cunoaşterii magnitudinii acestei probleme de sănătate, în absenţa unor date generale de prevalenţă a hipertensiunii arteriale şi a altor factori de risc cardiovasculari.


Astfel, studiul SEPHAR ramâne până la ora actuală singurul studiul epidemiologic realizat pe un eşantion reprezentativ şi pe ale cărui rezultate putem creiona direcţii generale ale unor programe de prevenţie.


 Studiul SEPHAR ramâne unic şi prin faptul că beneficiază de o reevaluare la 6 ani. Astfel, din dorinţa de a oferi o bază cât mai solidă programelor de prevenţie a bolilor cardiovasculare atât de necesare în România, la iniţiativa nou înfiinţatei Societăţi Române de Hipertensiune şi sub patronajul Ministerului Sănătăţii, sub aceeaşi coordonare a Prof. Dr. Maria Dorobanţu, la 15 octombrie 2011 a fost iniţiat un nou studiu epidemiologic, SEPHAR II care îşi propune evaluarea prevalenţei factorilor de risc CV în populaţia adultă a României şi tendinţa evolutivă a acestora în perioada 2005-2012.


SEPHAR II se desfăşoară tot pe un lot reprezentativ pentru populaţia adultă a României, obţinut prin metoda eşantionării stratificate, similar lotului din primul studiu SEPHAR. Beneficiind de experinţa acumulată anterior, prezentul studiu îşi propune o estimare cu o mai mare acurateţe a prevalenţelor factorilor de risc CV şi o analiză atentă a influenţei stilului de viaţă, al nivelului de informare al populaţiei, al barierelor socio-economice şi al nivelului de acordare a asistenţei primare, aspecte ce pot oferi explicaţii ale prevalenţei ridicate a bolilor cardiovasculare în populaţia noastră, devenind astfel ţinte ale procesului de prevenţie, aspecte ce nu au fost pe deplin elucidate în primul studiu SEPHAR.


Un alt plus pe care îl va aduce SEPHAR II este acela că va contribui la descifrarea condiţionării genice a patologiei cardiovasculare, în cadrul studiului realizându-se recoltare de material biologic pentru izolarea ADN şi efectuarea de teste genetice de la subiecţii ce au semnat consimţămândul informat. De asemenea protocolol SEPHAR II este în deplin acord cu protocolul NATPOL-PLUS II ce deja s-a încheiat în Polonia şi cu ale cărui rezultate se va compara.


SEPHAR II este actual în desfăşurare şi se va finaliza pe 15 martie 2012, rezultatele urmând a fi comunicate în cadrul Primei Conferinţe Internaţionale de Hipertensiune Arterială organizată de Societatea Română de Hipertensiune ce va avea loc în perioada 21-23 iunie 2012 la Iaşi.


Pe lângă faptul că datele epidemiologice oferite de SEPHAR şi SEPHAR II vor trage un semnal de alarmă asupra riscului cardiovascular crescut cu care se confruntă populaţia ţării noastre, ele vor constitui baza elaborării unor programe de prevenţie şi de tratament eficient atât a hipertensiunii arteriale cât şi a celorlalţi factori de risc cadiovasculari modificabili, care să ducă în final la reducerea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare, ducând astfel la îndeplinire dezideratul Cartei Europene a Sănătăţii Cardiovasculare la care România a aderat şi anume:


 


„Fiecare copil nou născut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel puţin 65 de ani fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită!”


 


 


 


 


  Bibliografie



  1. Marcu A., Galan A.: Raportul asupra politicilor existente şi a capacităţilor pentru prevenţia şi controlul integrat al bolilor netransmisibile, inclusiv cancerul:Contractul Bianual de Colaborare 2006-2007 dintre Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Ministerul Sănătăţii Publice din România; http___www.insp.gov.ro_soft_www.ispb.ro__stats_visits3c79.pdf_url=_web_pdf_ro_raport_NCD_final.pdf
  2. Lopez A.D., Mathers C.D., Ezatti M.: The Global Burden of Disease and Risk Factors, Oxford, England, Oxford University Press and Washington, The World Bank, 2006.
  3. Murray C.J., Lopez A.D.: The Global Burden of Disease, Cambridge, Mass, Harvard School of Public Health, 1996
  4. Mathers C.D., Lopez A.D., Stein D. et al: Deaths and disease burden bz cause: Global Burden of disease estimates for 2001 bz the World Bank Country Groups. Disease Control Priorities Working Paper: April 204, revised 2005.
  5. Ginghină C., Popescu B., Șerban M. et al. The Prevalence of hypertension and left ventricular hypertrophy in a Romanian population. A clinical – echocardiographic study. J. Hyăertension, vol 22, suppl 2, Jne 2004, S307
  6. Babeș K., Hiperinsulinismul, hipertensiunea arterială esențială și cardiopatia ischemică. Teză de doctorat. UMF ”Carol Davila”, 2003
  7. Apetrei E., Kulcsar I., Stănescu Cioroianu R., Matei C., Cochino E., Ghinghină C. Studiul Urziceni – Studiu populațional prospectiv de depistare a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și intervenție în populație, depistartea precoce a bolilor cardiovasculare. Revista Română de Cardiologie, vol XXIII, Nr. 2, 2008, p136-145
  8. Apetrei E., Kulcsar I., Stănescu Cioroianu R., Matei C., Cochino E., Ghinghină C. Studiul Urziceni – Studiu populațional prospectiv de depistare a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și intervenție în populație, depistartea precoce a bolilor cardiovasculare. Revista Română de Cardiologie, vol XXIII, Nr. 4, 2008, p305-316
  9. Dorobanțu M., Darabont R., Bădilă E. și colab. Studiul SEPHAR – Studiu de Prevalență a Hipertensiunii Arteriale și evaluare a riscului cardiovascular în România, Partea I-A – Metodologie, Revista Română de Cardiologie, vol. XXI, Nr. 2, 2006, 89-95
  10. Dorobanțu M., Bădilă E., Darabont R.,  și colab. Studiul SEPHAR – Studiu de Prevalență a Hipertensiunii Arteriale și evaluare a riscului cardiovascular în România, Partea AII-A – Rezultate, Revista Română de Cardiologie, vol. XXI, Nr. 3, 2006, 179-189
  11. Dorobanțu M., Darabont R., Bădilă E., Gheorghe S. Prevalence, Awarness, treatment and Control of Hypertension in Romania: Results of the SEPHAR Study. International Journal of Hypertension, vol 2010, Article ID 970694, doi:10.4061/2010/970694
  12. Dorobanțu M., Bădilă E., Gheorghe S, Darabont R., Total Cardiovascular Risk Estimation in Romania. Data from the SEPHAR Study. Romanian Journal of Internal Medicine, 2008, 46, 1, 29-37
  13. European Cardiovascular Disease Statistics, British Heart Foundation: London, 2000.
  14. Cinteză M., Pană B., și colab. Prevalence and control of cardiovascular risk factors in Romania cardio-zone national study; Maedica – A Journal of Clinical Medicine; Vol. 2, Nr. 4, 2007: 277-288.
  15. Macarie C., Chioncel O., Ionescu D.D., Căpâlneanu R., Studiul ”Angina treatment pattern” (ATP) în România. Premize, rezultate și comparații. Medicina Internă, Nr.1, ianuaire 2008.
  16. Matei C., Pop I., Jurcuț R, Ghinghină C., și colab. Romanian Multicentric Study of the Prevalence of Metabolic Syndrome – ROMES, Hellenic Journal of Cardiology, 2008: 49: 303-309.
Sephar III

evenimente Sanatatea TV